Biserica

Șerban VodĂ

Credința …


În fiecare an, în Duminica Tomii, a doua după Sfintele Paști, vorbim despre credință sau necredință, despre dilemă sau îndoială, despre cercetare, demonstrare, iscodire sau curiozitate!…

Iar concluzia noastră este clară, simplă și absolut certă: Toma a avut credința nu necredință, el a vrut doar să se (și) încredințeze de realitatea existenței, a prezenței, mai bine spus, a Învierii Domnului, Învățătorului, Mântuitorului și Dumnezeului sau și al nostru!…

Altfel spus, problema credinței, a lipsei ori insuficientei acesteia, este la noi nu la el căci, astăzi, empirici, secularizați, îndoielnici și neîncrezători cum suntem ajungem la a ne lipsi total de credință, de adevărata credință!…

Așadar, insuficiența noastră rațională, lipsa de implicare a noastră, din perspectiva apologetică, mărturisitoare și misionară, ar trebui să fie un veritabil semnal de alarmă și, deci, să ne trezească din toată această lentoare axiologică, amorțeală spirituală, dezorientarea duhovnicească și amețeală morală!…

Nu mai vorbim de lașitatea noastră caracterială, de lipsa noastră de râvnă, palpabilă, dacă vreți, însă corectă, concretă și completă, spre a (ne) acoperi puțina noastră credință cu fapte, adevărate, nu false nici fățarnice sau ipocrite!…

Da, astăzi am avea mare nevoie de „Toma” de zelul său apostolic și de motivația ori determinarea sa plină de sinceritate, devotament și jertfă, de luciditatea, discernământul, seriozitatea, perseverența și tenacitatea lui, în cele ale credinței, de loialitatea și fidelitatea lui curată/reală față de „Domnul meu și Dumnezeul meu!”…

Stelian Gomboș