Biserica

Șerban VodĂ

Domnului Profesor, cu dragoste


M-am tot gândit cum aș putea defini în câteva cuvinte sau chiar într-unul singur uriașa personalitate a celui care a fost Domnul Profesor Clement Gavrilă-Sălăuța, cel care în a doua zi de Crăciun, 26 decembrie 2019, ne părăsea lăsându-ne mai triști, conștienți fiind că l-am pierdut pe cel care ne-a dăruit atât de multe.

Şi am găsit acel cuvânt, foarte folosit, dar de multe ori fără să aibă încărcătura potrivită: iubire. Cred că aceasta este atributul suprem al lui Dumnezeu. Căci El este cel care ne-o împarte tuturor. Din iubirea Lui picură ca o ploaie binecuvântată iubirea peste noi. Primind‑o cu tot sufletul devenim şi noi următori ai lui Dumnezeu şi purtători ai roadelor iubirii.

Cei care l-au cunoscut pe „Domn’ Profesor” vor înţelege foarte bine de ce am ales să intitulez articolul meu „Domnului Profesor, cu dragoste”, parafrazând un celebru film din anii de tinereţe ai Domnului Clement Gavrilă-Sălăuţa. Film în care un profesor cu vocaţie şi aptitudini reuşeşte să cucerească inimile unei clase de tineri liceeni răzvrătiţi şi să facă din ei nişte oameni minunaţi.

Un OM printre oameni

Când am aflat vineri, 27 decembrie 2019, că Domnul Profesor a plecat într-o lume mai bună, primele mele gânduri au fost cele care au ajuns la dvs. prin site-ul şi Facebook-ul Parohiei Şerban Vodă. Le citez în continuare, căci ele sintetizează, măcar în parte, personalitatea şi activitatea Domnului Profesor.

„A plecat la Domnul unul dintre prietenii nepreţuiţi ai bisericii Şerban Vodă, domnul profesor Clement Gavrilă-Sălăuţa. După o lungă şi grea suferinţă, purtată cu discreţie şi demnitate, ne-am despărţit de un mare român, un creştin autentic şi un profesor dedicat şi iubit.

Provenit dintr-o zonă pe care a iubit-o mult, din comuna Salva năsăudeană, dintr-o familie de oameni harnici şi credincioşi, va fi însoţit toată viaţa de aceste două repere: credinţa în Dumnezeu şi respectul pentru profesia sa. În studiile pe care le-a urmat, în activitatea didactică de mai bine de 40 de ani, s-a respectat pe sine şi pe elevii pe care i-a învăţat. De o înaltă ţinută profesională, domnul profesor a fost iubit de toţi elevii pe care i-a avut. I-a implicat pe mulţi dintre ei în diverse programe şi proiecte educaţionale.

A ştiut să inspire elevilor săi dragostea de ţară, căci preda istoria şi geografia. Profesor la şcoala de lângă biserica Şerban Vodă, încet-încet lecţiile sale de istorie au început a fi transferate la amvonul bisericii. Eroii neamului, domnitorii şi regii acestei ţări, luptele şi războaiele României, martirii ortodocşi din toate timpurile şi-au găsit loc în cuvântările sale. Ne-a însoţit în pelerinaje şi excursii în locuri de vibrantă emoţie patriotică.

Cald şi deschis, blând şi iubitor faţă de toţi, domnul profesor Clement Gavrilă preţuia mult Ortodoxia. Cu o sensibilitate de poet – a scris câteva volume de poezii – îşi trăia la cote maxime credinţa în Hristos şi împărtăşea învăţătura creştină ori de câte ori avea ocazia. Multe dintre poeziile sale se înscriu în registru creştin.

Ne-am fi dorit să ne mai fi putut bucura de cuvântările sale sau de articolele scrise în ziarul bisericii. Dar Domnul l-a chemat la El atât de devreme. Cu siguranţă Domnul i-a ales în cer un loc frumos de odihnă, căci aici, pe pământ, a cioplit frumos caracterele a mii de elevi şi a fost un misionar al cuvântului lui Dumnezeu.

Dumnezeu să-l ierte! Rămâne veşnic în sufletele tuturor celor care l-au cunoscut.”

Un dascăl minunat, un creştin smerit şi un adevărat roman

Imediat ce vestea s-a împrăştiat în parohia noastră şi la şcoala „Şerban Vodă” din vecinătatea bisericii, printre credincioşi şi foştii elevi a început o mişcare generală, nemaiîntâlnită până acum. Sute de persoane şi-au exprimat regretul şi şi-au anunţat colegii, rudele, prietenii că cel care le-a luminat măcar o clipă viaţa sau le-a fost un pedagog desăvârşit, „domn’ profesor”, nu mai este printre noi.

Personal am fost impresionată de numărul mare de vizualizări şi comentarii de pe Facebook-ul parohiei. Reacţiile oamenilor mi-au demonstrat încă o dată cât de IUBIT era şi câte lucruri minunate făcuse pentru elevii săi. Am să îndrăznesc să selectez doar câteva dintre acestea, făcându-vă pe toţi părtaşi la omagierea unui OM atât de mare:

✤ Costache Marius Valentin: „Un om extraordinar cu o inimă mare, plin de viaţă şi cel mai important lucru un pedagog adevărat. Vă mulţumim pentru tot ce aţi făcut pentru noi. Drum bun domn profesor şi Dumnezeu să vă odihnească în pace!”

✤ Francisc Adrian: „Un OM extraordinar, un profesor emerit şi un creştin desăvârşit! Dumnezeu să-l odihnească şi cu drepţii să-l numere pe robul său! Sincere condoleanţe familiei!”

✤ Mihaela-Raluca Ionescu: „Bunul Dumnezeu să-l ierte, să-l odihnească în pace şi să-l aşeze în ceata drepţilor Săi! Un dascăl minunat care a crescut multe generaţii, un creştin smerit şi un adevărat român! Sincere condoleanţe familiei!”

✤ Adrian Eftimie: „Dacă Dumnezeu într-adevăr lucrează prin oameni, ei bine domn’ profesor cu siguranţă a fost unul M-am tot gândit cum aș putea defini în câteva cuvinte sau chiar într-unul singur uriașa personalitate a celui care a fost Domnul Profesor Clement Gavrilă-Sălăuța, cel care în a doua zi de Crăciun, 26 decembrie 2019, ne părăsea lăsându-ne mai triști, conștienți fiind că l-am pierdut pe cel care ne-a dăruit atât de multe. dintre oamenii trimişi pe lumea aceasta pentru a ne atinge vieţile şi inimile cu lumina şi căldura ce radiau tot timpul din dânsul. În 17 ani de şcoală, eu nu am reuşit să mai întâlnesc un OM al oamenilor şi un profesor al vieţii atât de extraordinar, desăvârşit, modest şi altruist, care să se dăruiască copiilor lui (ce am fost toţi care am avut privilegiul de a-l putea numi „domn’ profesor”) aşa cum a făcut-o dânsul, cu tot sufletul! Îi mulţumesc din toată fiinţa pentru tot ce a însemnat şi va însemna în această viaţă pentru mine domn’ profesor Gavrilă, ca om, ca profesor, ca mentor! Dumnezeu să-l odihnească în pace şi să-i lumineze drumul către împărăţia Sa! Sincere condoleanţe familiei! Drum bun în eternitate, Domn’ Profesor! Mulţumim pentru lecţie!”

Aşa cum Domnul Profesor Clement Gavrilă-Sălăuţa a adunat în două volume de poezii – „Stropi din gânduri”, publicat în anul 2009, şi „Freamătul frunzelor din suflet”, apărut în anul 2016 – toată sensibilitatea şi bogăţia sufletului său, aşa şi noi, cei care l-am cunoscut sau i‑am fost elevi, merită poate să adunăm gândurile, impresiile, amintirile noastre şi faptele bune ale celui care ne este un model de profesor, scriitor, creştin şi om deplin într-un viitor volum.

Parcurs biografic

Volumul de poezii „Freamătul frunzelor din suflet” începe cu un motto definitoriu atât pentru persoana sa, cât şi pentru poeziile din carte: „Un om care L-a ales pe Dumnezeu, nu poate fi sărac.”

Cu siguranţă Domnul Profesor a fost întreaga viaţă un căutător al lui Dumnezeu, pe care L-a aflat şi căruia I-a închinat toată viaţa sa. În trăirea lui Dumnezeu s-a descoperit pe sine însuşi.

Născut la 14 mai 1952 într-o familie de plugari din Salva năsăudeană, a crescut alături de alţi trei fraţi şi o soră. Tatăl, Clement, era un om aspru precum pământul din care-şi câştiga, în principal, existenţa, dar drept, demn şi foarte muncitor. Mama, Maria, l-a deprins cu rugăciunea, i-a făcut prima cruce şi i‑a vorbit prima dată de pruncul Iisus, de Maica Domnului şi de Sfinţi. Şi tot ea a fost cea care i-a insuflat dragostea de frumos, cântec, poezie, şi mai ales de neam, ţară şi Biserică.

Şcoala primară şi gimnaziul le-a făcut în satul natal. Apoi urmează celebrul liceu „George Coşbuc” din Năsăud, înfiinţat în anul 1762. Profesorii de aici i-au dat o mare bogăţie de cunoştinţe ştiinţifice şi morale şi în acelaşi timp i-au fost modele care l-au marcat în viaţă.

Urmează studiile Facultăţii de IstorieGeografie din Suceava. Aici îşi câştigă competenţele necesare profesiei pentru care Dumnezeu i-a dat har, aceea de profesor. În 1974 absolvă studiile universitare, pe care le va întregi la Universitatea de vest „Vasile Goldiş” din Arad; lucrarea sa de licenţă „Viaţa cotidiană a Iaşului în epoca modernă” primeşte notă maximă.

40 de ani a fost un cadru didactic dedicat şi apreciat. A fost şi director la două şcoli: 308 şi 109 din Bucureşti. Ultimii 25 de ani, până la pensionarea sa din 2014 i-a petrecut în şcoala nr. 109. Dintre activităţile extracuriculare pe care le va desfăşura cu elevii săi remarcăm realizarea unei reviste şcolare „Meridianele cunoaşterii”, deosebit de apreciată în mediul şcolar. Îi încurajează pe cei mai talentaţi elevi ai săi să scrie poezii. Acestea vor fi publicate, printre altele, în revistele şcolii „Meridianele cunoaşterii” şi „Flori albastre”. Şi domnia sa scrisese primele poezii în revista liceului „Muza someşeană”. La Facultatea de la Suceava va activa în cenaclul literar şi va scrie în revista facultăţii.

Ca tată a fost un om împlinit, Bunul Dumnezeu dăruindu-i pe Clement-Nicolae şi Bogdan-Cristian şi pe fiicele Anca şi Carmen-Marinela. Familiei i s‑au adăugat mai apoi nurorile Andra-Miruna, Viviana şi ginerele Gabriel. Curând a venit şi bucuria de a fi bunicul a doi minunaţi nepoţi Victor-Nicolae şi Amalia-Ioana.

Misionar creştin prin cuvântările sale dar şi prin poezii

Toată viaţa sa L-a iubit pe Dumnezeu. Chiar dacă vremurile ateiste nu i‑au îngăduit să‑L mărturisească deschis pe Dumnezeu elevilor săi, cu siguranţă Acesta a lucrat în mintea şi inima sa şi de aceea a putut să transmită elevilor săi puritatea şi căldura unui suflet creştin. Despre Domnul Profesor Clement Gavrilă putem spune că sufleteşte a rămas toată viaţa un copil, cucerind prin sinceritatea cu care‑şi expunea gândurile şi trăirile, cu discreţia şi umorul său, cu grija de a nu se arăta nepăsător faţă de neliniştile şi durerile celorlalţi.

De aceea a şi scris poezie. În versurile sale remarci profunzimea trăirii întâlnirii cu Dumnezeu, cu Maica Domnului şi Sfinţii. Întregul său demers poetic este dominat de convingerile creştine şi de trăirea sa adânc duhovnicească.

Slujba de înmormântare în biserica Şerban Vodă

Vă invităm să participaţi la aceasta joi, 2 ianuarie 2020, la orele 12, pe toţi cei care l-aţi iubit şi apreciat pe Domnul Profesor Clement Gavrilă-Sălăuţa. Merită din partea fiecăruia dintre noi o lumânare şi o rugăciune. Pe mai departe un loc în pomelnicele noastre, un „Dumnezeu să-l ierte” şi o rugăciune pentru cel de la care am primit fiecare atâtea lucruri bune. Suntem alături de îndurerata sa familie care s-a despărţit prea devreme de un OM admirabil.

Eu sunt românul

de Clement Gavrilă- Sălăuţa

Prin mine curg râurile ţării,

Cărunţii munţi sunt inima ce bate,

În ritmul doinelor, colindelor

Şi a duioaselor balade.

 

Eu sunt românul!

Ce a făcut Unirea!

Eu sunt iobagul şi martirul,

Ce poartă-n suflet doar iubirea!

 

Eu sunt creştinul

Ce a îmbrăcat botezul

De două mii de ani încoace,

Şi-l port în mine doar pe El, Hristosul!

 

Eu sunt românul,

Care plânge, după-nfrăţire,

Dragoste şi unitate,

Setos să-l strângă iar în suflet,

Pe prea iubitul frate!

Maria Buleu (Articol publicat în nr.52/2019 al „Cuvântului care zidește”)