Biserica

Șerban VodĂ

14/10 Lansare de carte PCuv pr. Ierodiacon Iustinian Stoica


AMÂNAT>>>>>  Duminică – 14.10.2018 doamna Iuliana Mateescu ne povestește despre „Întâlnirea cu Olga Greceanu ce pare a fi o poveste patericală, fără sfârşit” 

Vă așteptăm așadar de la ora 18:00 să cunoaștem o personalitate puternică, distinsă, mărturisitoare, în persoana scriitoarei Olga Greceanu.



Vă așteptăm de la ora 18:30 la  Conferința  lansarea cărții Preacuviosului Părinte Ierodiacon Iustinian Stoica din Sfântul Munte Athos – Grecia

Invitatul special şi autorul cărţii este Preacuviosul Părinte Ierodiacon Iustinian Stoica din Sfântul Munte Athos – Grecia

Titlul volumului este „Părinții mei duhovnicești. Mărturii și trăiri” – o veritabilă istorie contemporană a monahismului românesc.

 



Poveste fără sfârşit cu Olga Greceanu

Discretă şi aristocrată, celebră şi frumoasă, dârză şi plină de talent artistic şi oratoric, pasionată iubitoare a artei bisericeşti şi o jertfelnică misionară a Bisericii. Aşa cred că a rămas în conştiinţa multora Olga Greceanu, deşi multe din manuscrisele şi lucrările ei au fost distruse de comunişti şi poate tot atât de multe au rămas până astăzi ascunse de lumina tiparului. În această vreme de secetă spirituală, poate tot prin voia discretă a lui Dumnezeu, hrana curată a cuvântului evanghelic făptuit în opera Olgăi este redescoperită cu o energie emoţionantă şi motivantă de distinsa doamnă iubitoare de frumos şi de tot ce este autentic, Iuliana Mateescu. Întâlnirea ei cu Olga Greceanu pare a fi o poveste patericală, fără sfârşit.

Întâlnirea Iulianei Mateescu cu Olga Greceanu s-a produs cu ceva ani în urmă, ca o pregustare, chiar în locul unde Olga şi-a petrecut ore şi zile în compania părintelui Sofian sau a altor teologi contemporani cu ea, la Mănăstirea Antim, în Biblioteca Sfântului Sinod. Aici a răsfoit primul manuscris. A fost uimită de caligrafie, de felul în care a fost conceput acest manuscris care strângea între paginile lui multe explicaţii legate de simbolistică, de personaje, de ritual, toate aparţinând Bisericii Ortodoxe. A fost foarte impresionată. A simţit că vrea să facă ceva pentru această lucrare. Voia să o redea cititorilor, să o redea lumii. A trecut foarte mult timp până a reuşit ceva concret, pentru că în orice lucrare duhovnicească importantă sunt şi foarte multe obstacole, dar şi acum crede şi mărturiseşte cu tărie că a fost ceva mai preus de ea, pentru că la fiecare impas şi în fiecare moment în care credea că nu mai există cale de reuşită Dumnezeu îi mai deschidea o fereastră. „De unde toate aceste căutări pentru lucrarea ei? Eu aveam nevoie de un model şi cred că l-am găsit în ea. Citind manuscrisele, am suferit alături de ea, m-am bucurat alături de ea. Am trăit într-un fel în perioada interbelică, fiind impresionată de educaţia pe care o primeau atunci românii. M-au impresionat dârzenia ei, curajul, răbdarea pe care le-a căpătat pe parcursul întregului ei drum duhovnicesc. În manuscrisele ei am descoperit toate suişurile şi coborâşurile ei şi mi-am dat seama că doar credinţa a fost cea care i-a dat putere să treacă peste toate obstacolele şi a ţinut-o ancorată în Adevăr. Atunci m-am gândit că acesta este modul în care trebuie să trăim. Să-L căutăm pe Hristos şi tot ceea ce va fi aparent greu de purtat în viaţa noastră să ducem cu Hristos. Dacă eu am primit atât de multe lucruri citind opera Olgăi Greceanu şi am primit atât de multă bucurie, m-am hotărât să se bucure şi alţii de ea şi de opera extraordinară a ei!”, mărturiseşte Iuliana Mateescu.Pe urmele paşilor MântuitoruluiAm fost emoţionat de vocea stinsă cu care Iuliana Mateescu a rescris biografia Olgăi, de felul în care i-a reprodus vorbele memorabile, de bucuria care se revarsa din sufletul ei atunci când o recompunea timid din mai vechi sau mai noi publicaţii, sau din manuscrise încă nepublicate pe care le răsfoia cu mare grijă. Am înţeles că Iuliana Mateescu îşi doreşte mai presus de orice ca opera de scriitoare a Olgăi Greceanu să ajungă la publicul de azi, care are mare nevoie de astfel de scrieri. Scriitoarea şi pictoriţa din vremea „Rugului Aprins” a fost o fiinţă care s-a jertfit atât de mult, a avut un spirit de misionară, trudind la o carte 30 de ani. Iar doamna cu care am avut bucuria să ne întâlnim şi care ne întâlneşte cu opera Olgăi a fost impresionată pentru totdeauna de râvna Olgăi Greceanu.Urmaşii scriitoarei şi artistei i-au înmânat preţioasele manuscriseDoamna Iuliana Mateescu a bătut cu mult curaj şi nădejde la uşa casei familiei Anghel, nepoţii Olgăi, situată undeva pe o străduţă din zona Iancului. Au privit-o cu încredere, a fost o întâlnire firească, pentru că şi ei fiind în vârstă simţeau că cineva trebuie să facă ceva pentru ca opera marii artiste să fie scoasă la iveală. Casa în care locuiau respira foarte mult din spiritul Olgăi Greceanu. „M-am bucurat foarte mult că mi-au acceptat vizita pentru că am putut să exprim ceea ce simţeam cu adevărat – că vreau să o cunosc mai bine. Şi-au luat un răgaz să se gândească şi cu o încredere extraordinară, aşa cum numai Dumnezeu poate să rânduiască, m-au primit din nou, am vorbit şi mi-au încredinţat alte manuscrise. Răsfoindu-le şi citindu-le, am simţit şi simt mereu dăruirea, căldura autoarei. Simt că mă poartă împreună cu ea pe urmele paşilor Mântuitorului. Ea reuşeşte foarte frumos şi foarte bine să te introducă în atmosferă, să te motiveze. Stilul ei e foarte simplu, dar nu simplist. Scrie dintr-o adâncă trăire, reuşeşte să-ţi trezească interesul prin nenumăratele întrebări retorice pe care le pune. Are o energie motivantă şi scrie pentru că are pur şi simplu ceva de transmis. Ea a scris şi pentru noi cei de astăzi. Deseori am întâlnit pe prima pagină a manuscriselor o dedicaţie. Am certitudinea că aceste manuscrise mi-au fost date ca să le dau mai departe. Când mă rătăcesc între altele ale lumii am un sentiment de vinovăţie că am părăsit-o. Pentru mine Olga Greaceanu a fost o femeie misionară care a fost din lume, dar nu a aparţinut lumii, s-a străduit să trăiască frumos. Cred că păstrând proporţiile, putem spune că a fost o vizionară”, continuă mărturisirea de suflet Iuliana Mateescu.Binecuvântată şi de al şaselea Patriarh al RomânieiÎn atelierul său din Otopeni, Iuliana Mateescu se retrage adesea într-un colţ mângâind cu privirea cărţile Olgăi Greceanu apărute la Editura IDACO… dar din har…. Începând din anul 2008, aici au fost publicate următoarele cărţi: „Pe urmele paşilor Tăi, Iisuse” (prima apariţie a fost în anul 1940, Ed. Universul), „Femei-pictore necunoscute”, în limba română (prima apariţie a fost în limba franceză „Femmes peintres d’autrefois”, 1940, Editura „Ziarul” SA), „Compoziţia murală” (prima apariţie a fost în 1935, Tipografia Triumf), „Specificul naţional în pictură” (prima apariţie în 1925, Editura Cartea Românească). Ultima apariţie editorială la care au ostenit doamna Mateescu şi o întreagă echipă de profesori şi teologi de la Cluj este „Dicţionarul Biblic Ortodox”, care s-a publicat cu titlul „Mărturie în cuvânt şi chip – Vocabular al credinţei şi vieţii spirituale”, apărut la Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, al Patriarhiei Române, apariţie binecuvântată de Părintele Patriarh Daniel. Astfel s-a împlinit poate rânduiala ca mărturia misionarei Olga Greceanu, care a apărat cauza altora acceptând senină toate loviturile sorţii, să fie binecuvântată de Întâistătătorul Bisericii noastre. Următorul proiect editorial al editoarei cu care discutăm este „Viaţa Sfântului Nicolae”. Şi Iuliana Mateescu nu este o editoare obişnuită. Ea are grijă ca opera Olgăi Greceanu să fie redată lumii cu o grafică deosebită, elegantă, cărţile sunt îmbrăcate în coperţi speciale, din piele naturală, lucrată manual. Personal, dar şi cu echipa sa de la atelier, lucrează la fiecare carte în parte, împodobind-o cu imprimeuri de bun-gust. Toate acestea cu gândul că însăşi Olga Greceanu o veghează, iar mesajul ei de redeşteptare a conştiinţei naţionale trebuie prezentat tuturor celor de astăzi într-o formă deosebită. Până la urmă, toate le lucrează şi le face cu un drag nespus pentru pentru Olga Greceanu şi cu nădejea că această poveste care îi aduce multă bucurie ctitoricească nu se va încheia. Ca orice poveste fără sfârşit.

sursa: ziarullumina.ro