❖ Hristos Cel Înviat, în Lumina Învierii Sale, de două mii de ani nu încetează să reverse peste noi, peste întreaga suflare omenească, înţelesurile tainei mormântului Său, rămas gol, din care El – Adam cel Nou – ne izvorăşte viaţa cea fericită, pentru veşnicie. Moartea şi mormântul au trebuit să dea înapoi Viaţa.

❖ Moartea pierde, în această noapte a Vieţii şi Luminii, puterea ei asupra noastră. Hristos odată înviat, ne arată Mormântul gol şi strălucitor de lumină, semn că şi pentru noi nu totul se termină
între cei patru pereţi ai unui mormânt. Din trupul nostru, muritor, prin Învierea Sa vrea să facă templul luminos al întâlnirii noastre cu Dumnezeu şi al sălăşluirii Preasfintei Treimi în noi.

❖ Din mâinile, picioarele şi coasta Lui străpunse pe Cruce, precum şi din mormântul Său, izvorăşte acum Lumina prin care suntem copleşiţi de iubireabnesfârşită pe care Dumnezeu o arenpentru omul făcut după chipul şi asemănarea Sa.

❖ În inima celor care caută cărarea vieţii lor aici pe pământ, în Lumina Învierii, orientată spre veşnicie, Duhul Sfânt revarsă mulţime de har şi binecuvântare, care aduc nădejde şi bucurie, precum şi credinţa că am fost chemaţi la viaţă nu pentru moarte, viaţa este vrută şi este creată şi dăruită nouă de Dumnezeu.